Capitolul 1 Capitolul al 2-lea Capitolul al 3-lea Capitolul al 4-lea Capitolul al 5-lea Capitolul al 6-lea Capitolul 7 Capitolul al 8-lea Capitolul al 9-lea Capitolul 10 Capitolul al 11-lea Capitolul al 12-lea Capitolul al 13-lea Capitolul al 14-lea Capitolul al 15-lea

Lumina Nopții

Legături de Sânge Cartea 2

Amy Blankenship, RK Melton

Translator: Valentin Ciontea

Ediția a II-a Publicată de TekTime

Toate drepturile rezervate.

Capitolul 1

Quinn Wilder se uită în jurul biroului lui Warren, fără să știe dacă aflarea persoanei care a fost în spatele crimelor va fi un lucru bun sau un lucru rău. Cea mai mare parte a zbierătelor s-a terminat... sau cel puțin așa spera el. Privi spre Kane, acum că vampirul își întorsese spatele către cameră. Kane nu se deranjase să se apere... Michael făcuse o treabă bună din asta pentru el.

Ar fi trebuit să fie supărat pe vampirul blond și ar trebui să-și ceară scuze imediat, dar în momentul acesta, tot ce simțea pentru Kane era o frică ciudată și, ca animal de pradă, nu-i plăcea acest sentiment.

Kane rânji în timp ce privea pe fereastră. Chiar ar trebui să dea volumul mai încet la ascultarea gândurilor altor oameni. Deci, jaguarii și pumele erau împreună din nou... a naibii mare afacere. Ce vroiau de la el, să danseze de bucurie? Ei bine, nu avea chef.

"Vampirii fără suflet ne depășesc cel puțin zece la unu. Dacă îmi amintesc corect, Devon a fost întotdeauna un luptător agresiv. Poate ar trebui să-l sunam și să-l punem să se întoarcă și să ne ajute.” Steven își dă cu părerea: "La viteza în care crește armata vampirilor, devine repede o bătălie pierdută. Dacă nu raliem o armată proprie, atunci am putea foarte bine să împachetăm și să plecăm naibii din Dodge.”

"Dacă familiile nu ar fi fost interzise una celeilalte de atâta amar de vreme, ați fi știut că în momentul ăsta Devon este ocupat să-și vâneze jumătatea șovăitoare în cealaltă jumătate a lumii", îi răspunse Kat lui Steven, uitându-se insistent la Quinn în acest timp.

"Sarcasm consemnat," surâse Steven. Fratele său mai mare a supărat-o pe Kat răpind-o. Privind înapoi la Quinn, se întrebă de ce fratele său nu spusese nimic despre cum i-a ajutat Dean cu vampirii din apropierea clubului. Având pe unul dintre cei căzuți de partea lor, era drept de laudă... nu ceva de păstrat secret.

Auzise despre ceilalți căzuți care au ajutat la găsirea partenerei lui Devon și a prietenei sale, dar acum că el plecase cu Devon și cele două fete, Dean era singurul lor atu. "Susțin moțiunea de a-l chema pe Devon înapoi acasă în speranța că cel căzut...care era numele lui?"

”Kriss”, îi spuse Kat.

"Dacă acest Kriss se va întoarce cu Devon, atunci vom fi egalat șansele deoarece avem deja aici pe unul dintre cei căzuți, care este dispus să ne ajute", a terminat Steven.

"Și cum exact presupuneți voi că îi vom aduce înapoi?" Întrebă Quinn privind spre Warren. "Știi cum reacționează bărbații speciei noastre când am găsit o parteneră. Singura cale prin care Devon se va întoarce este dacă partenera sa va fi cu el.”

"Iată o idee nouă pentru tine... Spune-i adevărul.” mârâi Kat uitându-se fix în ochii lui Quinn când acesta se întoarse pentru a o privi. Își ridică o sprânceană la el, apoi zâmbi cu satisfacție când acesta își smuci privirea în altă parte.

Quinn a tresărit în sinea sa ca reacție la acest ghimpe, dar nu a răspuns nimic.

Kane scoase o țigară din tabacheră și o aprinse. "Îndrăznesc să spun, tânăra domnișoară de printre noi are dreptate. Dacă vrei ca pisoii să se întoarcă, trebuie să-i atragi.”

”Desigur,” spuse Michael încercând să ușureze starea de spirit în cameră. "Voi pune un castron de smântână în fața ușii din spate și aștept acolo cu o plasă pentru fluturi."

Kane și Kat au surâs la imaginea lui Michael stând în întuneric, cu o plasă de fluturi în mâini, așteptând ca un pisoi nebănuitor să vină și să înceapă să lingă un castron cu smântână.

”Kriss chiar trebuie să se întoarcă,” admise în cele din urmă Kat. ”L-am văzut luptându-se și este echivalentul unei adevărate bombe nenorocite. Dar dacă l-am citit corect, nu se va întoarce fără Tabby.”

"Cum convingi un căzut să-și lase îndatoririle și să aleagă o parte într-un război?" Întrebă Steven.

”Nu-l convingi,” afirmă Michael. "Proscrișii sunt foarte rari. Singurii doi pe care i-am întâlnit vreodată sunt Dean și Kriss, și nu vrei să-l enervezi pe nici unul dintre ei.” Aruncă o privire spre Quinn, "Există oarecare șansă ca Dean să-i ceară lui Kriss să își reducă puțin concediul?"

Încă vreo câteva întrebări au mai fost puse din partea camerei aparținând jaguarilor, dar Kane simți fiori reci târându-se pe pielea sa în timp ce le bloca pe toate. Știa exact despre cine vorbeau. Dacă s-ar întoarce Kriss... atunci Tabatha l-ar urma.

Toți, cu excepția lui Michael, au tresărit când Kane se întoarse brusc și se uită spre ei.

"Războiul a început deja, așa că atunci când terminați să vă sărutați și să vă împăcați, poate vă puteți alătura vânătorii". A împins fereastra deschizând-o și a sărit afară, fără să îi pese că era la etajul al doilea. Pelerina sa lungă și neagră flutură în spatele lui, asemănător unor aripi întunecate, apoi dispăru în noapte.

Cum dispăru Kane, Michael își dădu ochii peste cap la ieșirea dramatică a prietenului său și se apropie să închidă fereastra. Toți ceilalți credeau despre Kane că ar fi aterizat pe pământ, dar el îl putea simți deasupra lor, pe acoperiș. Întâlnirea se desfășurase de fapt chiar mai bine decât ar fi crezut Michael.

Michael se întreba despre Kane dacă acesta și-a dat măcar seama ce făcuse atunci când el îi împinse Piatra Sângelui adânc în carne. Când și-a mușcat propria încheietură și a sângerat în rana lui Kane, o făcuse pentru două motive bine întemeiate. Unul a fost acela de a ajuta rana de înjunghiere să se vindece mai repede, dar cel de-al doilea motiv a fost pur egoist. Cu sângele său acum adânc în venele lui Kane, putea să urmărească fiecare mișcare a prietenului său.

Încă îl deranja cum Kane fusese în oraș de ceva timp și el nu știuse. Nici măcar nu îl căuta, deoarece îl crezuse mort. Dacă l-ar fi găsit puțin mai devreme...poate că ar fi putut opri această harababură înainte de a fi scăpat într-atât din mâinile obsedate de control ale lui Kane. Dar acum că îi dăduse sânge lui Kane, va fi chiar mai bine decât un dispozitiv de urmărire. Dacă s-a hotărât să fugă...Kane nu va ajunge departe.

"Nu văd de ce Kane are o astfel de atitudine rea în legătură cu asta, deoarece el este cel care a provocat explozia de vampiri din capul locului", a spus Nick din locul în care se sprijinea de ușă. Nu-l deranja să fie și Michael implicat, dar a te baza pe Kane era o idee proastă. Bărbatul nu părea foarte stabil.

”Ești doar supărat deoarece Kane a decis să nu fie dușmanul”, îi spuse Warren, deși nu era nici el prea fericit în ceea ce îl privește pe Kane. Dar nu avea de gând să aducă în discuție faptul cum Kane a pus la cale ca sora lui să fie răpită de Quinn... cel puțin nu până când avea o idee mai bună despre cât de sănătos era de fapt vampirul reînviat.

Michael începuse să îl susțină pe Kane, dar erau prea multe becuri pe care să calce și destulă vină cât să ajungă la toată lumea. Știa despre Kane că încă ascundea ceva de el și murea de curiozitate să afle ce anume era, înainte de a-i mânca prietenul de viu. Își dorea ca acesta să realizeze mai repede că nu mai era singur.

Pe de altă parte, Michael știa că trecuse printr-o experiență a cărei orori nu va fi niciodată capabil să o înțeleagă complet. Dacă s-ar confrunta cu aceeași situație, Michael nu era atât de sigur că ar putea să-și păstreze și el sănătatea psihică. Kane a fost trădat de unul dintre cei mai buni prieteni ai săi și condamnat la un exil veșnic, cu aproape nicio speranță de scăpare.

Ochii i se ațintiră spre fereastră, realizând că era o întrebare pe care uitase complet să o pună. Cum exact fusese eliberat Kane din mormânt?

*****

Kane măsura cu pasul înainte și înapoi pe acoperișul Moon Dance, încleștând și deschizând pumnii pe lângă corp. Putea să vadă încă privirea de pe fața lui Kriss când îl aruncase de partea cealaltă a depozitului ca pe gunoi. Nu se putea lupta cu proscrișii... nimeni nu putea să se opună puterii pe care unii dintre ei o posedau.

Chiar dacă îl chemaseră pe Kriss ca întărire, și Tabatha s-ar întoarce cu el, Kane știa că despre Kriss că nu avea nicio intenție să o împartă pe aceasta. Nu s-a întâmplat prea des, dar Kane ar paria pe piatra de sânge îngropată în trupul său că proscrisul era îndrăgostit de Tabatha. Dacă asta ar fi adevărat, atunci Kane nu ar avea nicio șansă de a se apropia cât de puțin de sufletul lui pereche.

Își ratase șansa și asta îl durea ca dracu. Chiar dacă nu avea un înger căzut pe umărul ei, Tabatha nu ar vrea să aibă nimic de-a face cu el acum. În ceea ce-i privește pe ceilalți, nu-i păsa dacă metamorfii l-au plăcut sau nu. Acesta nu a fost un concurs de popularitate sub nicio formă.

"Poate că e mai bine că nu mă plac", șopti el în timp ce privea peste oraș.

Kane dădu din cap cu fermitate și-și îngropă mâinile în buzunare. Ar rămâne suficient de mult pentru a scăpa orașul de vampirii paraziți pe care i-a creat neintenționat. Dar, odată ce asta va fi gata, va ieși din nou pe cont propriu. În felul acesta, când s-ar decide să plece, nu ar mai fi nimeni căruia să-i pese destul pentru a-l urma.

Gândul l-a lăsat tensionat.

*****

Trevor a tras mașina pe aleea lui Envy și a oprit motorul. Chiar vroia să discute cu ea și să vadă ce mai face. Poate că avusese timp să se gândească la ceea ce îi spusese el... la urma urmei, era adevărul.

Uitându-se la obiectul de pe scaunul pasagerului, rânji înainte de a-l lua. Își cam bătuse joc de blugii pe care îi „împrumutase” la începutul săptămânii de la Chad, iar acum urma să îi înapoieze. Aceasta era fapta lui bună pentru această zi. Sperăm că nimeni nu a fost trimis vreodată în iad pentru că avea simțul umorului.

Despachetând blugii, a luat act de murdăria și uleiul de motor negru mânjit peste tot pe ei. A râs în sinea lui când și-a văzut din nou manopera dintre picioare. Trevor făcuse o excepție deosebită și se transformase în forma lui de câine pentru a rupe cu bucurie crăcana.

Hanna, bătrâna pisică a doamnei Tully, care a decis să înceapă să trăiască cu el, chiar s-a apropiat și a adulmecat blugii înainte de a se întoarce, ridicând coada în aer și pulverizându-i pentru a scăpa de mirosul canin pe care-l lăsase pe ei. Trevor nu credea că să mai fi râs vreodată atât de mult în viața lui.

”Perfect,” șopti el.

Ieșind din mașină, el s-a apropiat de ușa din față și a aruncat blugii peste tufișuri, aproape râzând din nou când au alunecat pe frunze și au aterizat pe un pat gigantic de furnici. Acest lucru a fost cu totul neprețuit.

Sunând la ușă, și-a îndesat mâinile în buzunare și a așteptat deschiderea ușii. Când s-a deschis în cele din urmă, Trevor și-a luat cea mai bună expresie de mustrat.

”Hei,” spuse el încet.

Chad oftă și se sprijini de cadrul ușii: "Hei și ție, străine."

”Uite, știu că am făcut-o de oaie și vroiam să vorbesc cu Envy... sau cel puțin să încerc dacă tu promiți să ții electroșocul departe de ea,” explică Trevor cu un mic zâmbet.

”Aș vrea, dar Envy nu e aici,” răspunse Chad, în timp ce se împinse de ușă și se ridică în capul oaselor la întreaga înălțime. Jason menționase numele lui Trevor în aceeași propoziție cu cuvântul hărțuitor și spera că Jason se înșelase. "S-a hotărât să-și ia puțin timp liber și să îl petreacă împreună cu Tabatha și Kriss. Nu sunt sigur când se va întoarce.”

Trevor inhală adânc și dădu din cap când observă că mirosul lui Envy nu era proaspăt în casă. Cel puțin Chad nu mințea că ea nu este acasă. ”Vreau să-i dai niște informații atunci.”

„Cum ar fi?” A întrebat Chad, arătând foarte serios.

”Trebuie să stea departe de Devon Santos. E piază rea și într-un final o va răni", îl asigură el, sperând să-l atragă pe Chad de partea lui, mizând pe instinctele sale protectoare de frate.

Chad se încruntă la avertismentul lui Trevor și își încrucișă brațele peste pieptul gol. ”Cam ca și tine?”

Atitudinea îngâmfată a lui Trevor a intrat în picaj: "Hei, ceea ce am făcut a fost parte din slujba mea. N-am vrut să o rănesc pe Envy cu domeniul meu de activitate. De aceea nu i-am spus niciodată cum îmi câștig eu traiul.”

Se uită în altă parte și-și înfipse mâinile mai adânc în buzunare, știind că Chad nu avea nici o idee. Spera ca naiba ca Envy să nu îi fi repetat lui Chad exact ceea ce îi spusese el. Civilii nu trebuiau să știe despre lucrurile care se petreceau noaptea... în special nu un polițist.

"I-am spus că în noaptea în care m-ai găsit la club eram sub acoperire, dar nu știu dacă mă crede", a adăugat el, urmărind îndeaproape reacția lui Chad pentru orice sugestie că ar ști mai mult decât ar fi trebuit.

Chad a oftat: "Uite, știu că ți-a plăcut sora mea, dar ea a trecut peste asta. Cred că ar trebui să faci și tu același lucru. Nu ți-o spun doar ca un coleg de muncă sau chiar ca prieten, ți-o spus ca cineva care a trecut prin asta. Las-o în pace și las-o să ia propriile decizii. În ciuda celor mai bune intenții ale tale, cred că se vede cu Devon acum.”

Trevor își ridică privirea spre chipul lui Chad. „Poftim?” întrebă el amenințător.

”Iese cu Devon, după câte știu eu,” repetă Chad hotărât.

Trevor simți un fior rece pe spinare, se întoarse și se îndepărtă de ușă fără niciun cuvânt. Chad se încruntă când observă o pisică prin fereastra din față a mașinii lui Trevor, aplecată pe bord. Celălalt bărbat se grăbi în mașină, ambală motorul și ieși în trombă de pe alee.

"Jason", a proclamat Chad în aer, "„ar fi bine să nu ai dreptate în privința faptului că este un hărțuitor.”

Chad știa că Envy părăsise orașul împreună cu Devon pentru a li se alătura lui Kriss și Tabatha pentru o scurtă evadare. Nu era să-i spună lui Trevor aceste informații, dat fiind că Envy l-a pus să jure că păstreze secretul. Nu conta oricum, pentru că nu era treaba lui Trevor ce făcea Envy acum.

Chad clătină din cap și începu să se întoarcă înăuntru când a văzut ceva albastru cu colțul ochiului. Expresia lui se aprinse când își văzu blugii pe pământ și se grăbi să îi ia, cu o grimasă la furnicile care se târau peste tot.

Fericirea lui a dispărut atunci când a văzut toate rupturile din ei, iar ochii i s-au lărgit în mod comic în momentul când a văzut crăcana smulsă complet.

Chad a lăsat blugii în jos și s-a uitat la stradă: "Câine, fundul tău este istorie."

Capitolul al 2-lea

Kat se mută într-o parte pentru a sta lângă fereastră. Vroia să fie cât se poate de departe posibil de Quinn. Aproape că și-a dat ochii peste cap, realizând că mișcarea asta nu a făcut decât să îl aducă direct în raza ei vizuală. Își dorea să fie și Envy aici. Avea neapărat nevoie să discute cu cealaltă femeie... sau doar cu o altă femeie în general. Ar fi fost frumos să aibă puțină susținere în conversația asta indusă de testosteron.

Privind în jurul camerei, își dădu seama că nu erau prezenți toți membrii principali ai familiei pumelor.

”Unde sunt Micah și Alicia?” Întrebă Kat, știind că ar fi trebuit să fie și ei parte la această... orice ar fi fost asta.

Quinn se uită la Warren cu o expresie pe care spera că jaguarul o va citi printre rânduri și îl va susține cu ceea ce se pregătea să spună. "Alicia nu a mai venit acasă de la internat de o lună, și nu o vom implica în această luptă. E prea periculos pentru fete.”

Expresia lui Kat se întunecă și mai tare și părea gata să îl distrugă pe capul familiei pumelor.

”Și Micah?” întrebă Warren înainte de a avea Kat timp să înceapă un război în legătură cu ultima remarcă.

"Nu poate fi contactat", mânia din tonul lui Quinn îi făcu pe toți să-l privească în mod curios. "Am încercat în mod repetat, dar refuză să răspundă la telefonul mobil."

Steven suspină la încăpățânarea lui Quinn și îi întrerupe: „Micah lipsește de peste două săptămâni.”

„Poftim?” Întrebă Warren brusc furios. "De ce nu ați venit la noi pentru ajutor?"

”Din cauza jurnalului stupid,” l- a luat în râs Kat. "Evident, îi era teamă că nu ne-am putea descurca cu ce spune, din cauza sensibilităților noastre".

Michael scutură din cap, știind că până când cele două familii nu își vor rezolva diferendele, ar trebui cel mai probabil să se joace de-a arbitrul. "Bine, în timp ce lucrăm la problema vampirilor, vom avea în vedere și orice indicii despre dispariția lui Micah."

"Logica indică faptul că Micah se va întoarce în cele din urmă din propria inițiativă, întotdeauna o face," ridică din umeri Quinn.

Kat privea pe fereastră, încă fumegând. Cum îndrăznește Quinn să sugereze că fetele nu ar trebui să fie implicate? Ar putea s-o țină pe Alicia deoparte dacă ar vrea, și cel mai probabil ar trebui, ținând cont că este mai tânără decât oricare dintre ei. Dar dacă ar îndrăzni să încerce să o oprească pe ea, atunci ar avea o surpriză uriașă. Problema este că acum era îngrijorată și pentru Micah.

Quinn ar fi trebuit să lase totul la o parte și să-i cheme. Doar știa că ar fi ajutat în ciuda diferendelor. Și dacă părinții lor s-au ucis unii pe alții... păcatele părinților nu ar trebui să cadă pe copiii lor.

Deși ea nu știa, Warren era, în tăcere, de acord cu Kat. Quinn ar fi trebuit să-i contacteze în clipa în care Micah a fost dat dispărut. Era foarte conștient de controversele explozive pe care frații le puteau avea unul cu celălalt. Dezacordurile s-ar încheia, de obicei, cu Micah ieșind nervos și dispărând zile întregi... dar nu săptămâni.

Steven și Nick păstraseră legătura de-a lungul anilor, iar Nick îl ținea la curent în legătură cu familia pumelor. Când Micah și Quinn se certau, Micah îi spunea întotdeauna lui Steven unde mergea, dacă ar fi plecat pentru mai mult de o zi. De data aceasta, Micah nu a lăsat nimănui niciun mesaj, însemnând că nu urma să lipsească atât de mult.

"După cuibul periculos de vampiri pe care Steven și cu mine l-am găsit la biserică, nimeni nu trebuie să mai iasă în seara asta singur. Trebuie să facem echipe,"a spus Quinn schimbând subiectul.

Steven se simți ciudat când imaginea fetei pe care o găsise și pierduse în noaptea aceea îi fulgeră prin minte. "Cred că mă voi întoarce acolo în seara asta pentru a mă asigura că biserica este curată încă. Se poate să fi omis ceva.”

"Voi merge cu Steven", a adăugat Nick dorind să-și petreacă timpul cu vechiul său partener de trăsnăi.

Kat simți un moment de panică, în timp ce făcea tăcută calculele. Michael, fără îndoială, va merge împreună cu Kane și ea oricum chiar nu își dorea să facă pereche cu Kane pentru că era departe de a fi stabil. Asta însemna că rămăseseră Warren și Quinn.

”Mă duc cu Warren,” se oferi Kat.

”Nu,” o corectă Warren. ”Avem nevoie de cineva care să păzească clubul.”

”Doar pentru că sunt fată, nu înseamnă că nu pot descurca pe cont propriu,” îi avertiză Kat, apoi ieși calm din cameră.

Toți bărbații din cameră se ploconiră când închise încet ușa din spatele ei.

”La naiba,” șopti Nick. "Aproape că îmi doresc să fi trântit ușa."

Steven și Quinn nu au mai văzut-o pe Kat de câțiva ani, dar își puteau aminti foarte bine temperamentul ei. O ușă care se închide ușor, în spatele lui Kat furioase, era de zece ori mai rău decât o ieșire dramatică. Era nervoasă... nu, trecuse demult de punctul acela nervos. Era furioasă.

„O să-l sun pe Devon și să-l informez despre ce se întâmplă,” spuse Warren și scoase telefonul din buzunarul din față al pantalonilor. Ura să îi facă asta fratelui său, dar dacă nu-și mișcă fundul acasă, s-ar putea să nu mai aibă deloc ce mișca. Apăsând un număr pe apelare rapidă, se îndreptă spre o altă ușă care ducea către dormitorul adiacent.

Warren așteptă în timp ce telefonul de la celălalt capăt al apelului continua să sune. În cele din urmă, a auzit pe cineva răspunzând și mormăind imediat după asta niște imprecații.

„Ce naiba vrei?" Întrebă Devon, părând mahmur dar fericit.

Warren a transmis rapid ce se întâmplase de la plecarea lui Devon și Envy cu nu mai mult de douăzeci și patru de ore în urmă.

Devon oftă: „La naiba, plec și eu din oraș și totul se duce dracului.”

„Îți dau câteva zile, apoi trebuie să fii acasă". spuse Warren. ”Totodată, am nevoie să faci ceva pentru mine în aceste câteva zile.”

„Ce anume?" A întrebat Devon părând să fie mult mai treaz.

„Vreau să-l întrebi pe Kriss dacă ne va ajuta. Spune-i că Dean s-a angrenat deja dar probabil că vom avea nevoie și de el. Dacă este necesar, fă-o pe Envy să o convingă pe Tabatha că avem nevoie de Kriss aici pentru că, din câte am auzit, dacă ea se va întoarce atunci proscrișii o vor urma.”

„Voi vedea ce pot face,” spuse Devon. „Kriss e un ciudat. Merge în pasul lui, să știi.”

Warren dădu din cap: „Îmi amintește de altcineva pe care-l cunosc.”

Devon chicoti, „Bine frate mai mare, dar nu fac nicio promisiune."

"Ne vedem în câteva zile." A spus Warren și a închis telefonul.

*****

Quinn o observă pe Kat pe unul dintre monitoarele de supraveghere de pe perete. De vreme ce toți îl așteptau pe Warren să-și termine apelul, se apropie de monitoare ca și cum ar fi fost plictisit. Dar nu plictiseală a simțit când s-a uitat la Kat.

Se gândise cu ani in urmă că era frumoasă, dar subestimase ceea ce va deveni. De-a lungul anilor, veghease asupra ei de la distanță. Chiar angajase spioni să lucreze aici la Moon Dance și să-i raporteze... deși ultimul pe care l-a trimis ajunsese una dintre cele mai recente victime ale crimei.

Se încordă când un tip merse direct spre unde stătea Kat în spatele barului și o prinse de braț. Camera fiind înclinată perfect, Quinn își dăduse seama că tipul respectiv nu era într-o dispoziție prietenoasă.

*****

Trevor se îndreptă grăbit spre Moon Dance, neștiind dacă dorea să distrugă localul sau să-și înece furia în câțiva litri de alcool. Încercase să o contacteze Envy dar, evident, se ascundea de el. Tabatha și Kriss își selectau probabil apelurile împreună cu ea. Când îi întrebase pe fratele atotștiutor unde naiba era Envy, acesta vru să îi smulgă capul lui Chad pentru că fusese atât de vag cu privire la locația ei.

Trevor o reperă pe Kat servind băuturi în spatele aceluiași bar unde lucrase întotdeauna. Se întinse și-i strânse brațul pentru a-i atrage atenția, dar modul în care l-a privit îl făcu să se retragă și să ia un loc.

„Oferta cu tasere s-a încheiat. Îți pot aduce altceva? Cum ar fi calitatea de membru pe viață la unul dintre celelalte baruri?” Kat flutură genele nevinovată. În cele din urmă, privindu-l în ochi și văzând suferința zbătându-se pe acolo, ea ridică din umeri: „Scuze, adevărata mea țintă este inaccesibilă. Cu ce te pot servi?”

Trevor își frecă tâmplele cu buricele degetelor. Blestemat să fie dacă ar înțelege vreodată sexul opus. Nu era ca și cum ar fi ușurat treaba. „Cu niște răspunsuri, ar fi drăguț."

”Cum ar fi?” întrebă Kat.

"Cum ar fi, unde se ascunde prietena mea." a ridicat ușor din sprâncene în timp ce aștepta .

"Prietena ta? Ai înlocuit-o pe Envy așa de repede?” rânji Kat se când privirea lui se transformă într-o privire tăcută. "Oh, te referi la Envy."

"Crezi?" Trevor replică sarcastic.

”Tot ce știu este că fosta ta prietenă și fratele meu au dispărut într-un fel de lună de miere.” Kat ridică din umeri, știind că era mai aproape de adevăr decât ar fi crezut Envy.

„Credeam că era cu Tabatha și Kriss?” Trevor simți cum tensiunea îi crește periculos, întrebându-se dacă Chad a mințit despre asta.

Kat i-a turnat rapid un shot de Heat în speranța că va domoli mânia care mocnea în ochii lui. „Este. Tabby și Kriss sunt cu ei.” Îi împinse băutura în față, adăugând: „E din partea casei."

Urmărindu-l înghițind shot-ul, buzele i s-au depărtat când a observat că lumina de deasupra lor dezvăluie lacrimi nevărsate care încercau să se adune în ochii lui.

La naiba, asta e de rahat. Regretă imediat că fusese așa de nesimțită cu el. Își dorea ca și Quinn să fi simțit așa în legătură cu ea. Ar fi drăguț dacă ar putea arăta ceva emoție în privința ei sau ceea ce simțise ea pentru el. La naiba, ar putea chiar să trăiască și cu faptul că ar fi respinsă de Quinn, măcar de ar avea curajul să i-o spună în față.

Întinzându-se, a pus blând o mână pe umărul lui Trevor, apoi s-a gândit la o modalitate de a-i distrage atenția și a-și face un partener de vânătoare în același timp.

Kat zâmbi, pe măsură ce o idee a început să se formeze în capul ei. Aseară aproape că o numise în față jaguar, așa că, evident, nu mințise că ar fi investigator paranormal. Dacă băieții vroiau o armată, cel puțin putea ajuta și ea cu recrutarea... nu?

„Acum, dacă mă scuzi, o să mă fac o țintă bună pentru vampirii care abandonează trupurile în pragul ușii noastre." Se porni să se plimbe în jurul barului, dar Trevor i-a apucat încheietura atât de repede, încât nici măcar nu l-a văzut mișcându-se. Pur și simplu a ridicat o sprânceană la mâna care o reținea. „Dacă nu vrei să mă ajuți, poate că vrei să îmi dai drumul."

"Vorbești serios?" Întrebă Trevor.

Și el tindea să creadă că era vorba de vampiri pentru simplul fapt că părea să fie o explozie de copii de-ai lor în acest moment... oh, și micul fapt al urmelor de colți pe jumătate distruși. Dezavantajul era a că nu se mai avusese de-a face cu vampiri până acum... numai în timpul antrenamentelor. Avea nevoie de un motiv să rămână până când Envy ar reapărea, așa că de ce să nu mai stea cu sora concurenței?

Când Kat a încuviințat și și-a luat încet mâna, Trevor clătină din cap, știind că va regreta asta: „Frații tăi vor merge cu tine?”

„O, vor merge cu siguranță, dar în direcții diferite." se îmbufnă ea. „Se pare că nimeni nu a vrut să facă echipă cu fata”.

De parcă să demonstreze punctul ei de vedere, Steven și Nick au ales exact acel moment să vină jos și să se îndrepte împreună spre ușă. Nick se uită insistent la Kat, în speranța că va primi mesajul și va face ceea ce i-a cerut Warren... să rămână aici, unde este în siguranță. Se simți puțin mai ușor atunci când îi arătă un mic zâmbet, ca și când i s-ar fi iertat totul.

Privind înapoi spre ușa care duce în sus, Kat dădu din cap: „Vezi, este seara echipelor, cu excepția numărului impar... adică eu.” Îi flutură un zâmbet mare lui Trevor, de parcă asta n-ar deranja-o. „Dar e în regulă, nu mă deranjează să vânez pe cont propriu".

Trevor zâmbi și își încrucișă brațele pe bar. Se aplecă înainte și-i semnaliză lui Kat să facă același lucru, șoptind două cuvinte.

”Nu singură,” scutură din cap.

Quinn și Warren s-au oprit, în timp ce coborau în clubul de noapte. Warren știa că au mai mult personal decât este nevoie în seara asta, pentru ca barul să fie acoperit, dar asta nu l-a împiedicat să emită câteva ordine de ultim moment.

În timp ce el făcea asta, Quinn aproape că făcu o gaură în Trevor de cât se holbase la el. Nu ratase monitorul, văzând modul în care Trevor se întinsese și o apucă de încheietură pe Kat... și dansul emoțional care a urmat. Cât de apropiată a fost Kat de acest om? Modul în care acționau, era ca și cum ar fi împărtășit un secret pe care ceilalți nu aveau voie să îl afle, și asta îl zgâria pe nervi.

„Cine este bărbatul ăla cu Kat?" Întrebă Quinn când Warren termină cu walkie-talkie-ul lui.

Warren s-a întoarse pentru a-l vedea pe fostul iubit al lui Envy. Și-a dat seama cum Kat îi spunea lui Trevor că Envy nu mai era disponibilă, ceea ce era o idee bună, pentru că fără ca ochii dulci ai lui Trevor să vină pe la bar, poate că anchetatorul paranormal ar fi plecat cercetat altundeva.

„Ăsta e doar masochistul local căruia îi place să fie curentat de femeile atrăgătoare,” rânji Warren la propria lui glumă. Când Quinn nu a zâmbit, i-a făcut brusc dor să facă echipă cu Michael. Se întrebă dacă nu era prea târziu pentru a-și schimba partenerii, apoi își șterse gândul. Quinn și Kane în aceeași echipă ar fi un dezastru care așteaptă să se întâmple.

Trevor simți că cineva îl privește și se uită spre ușă. Abia reușea să ascundă surpriza din expresia feței când îl văzu pe Quinn Wilder cu Warren Santos. Dacă nu ar fi bănuit ce bănuia, Trevor ar fi crezut că cei doi erau implicați în crime și își plănuiau următoarea mișcare. Dar acea mentalitate era rezervată pentru fraierii din poliția locală.

"Ce face proprietarul Night Light aici?" întrebă Trevor întorcându-se spre Kat.

"Cu toții încercăm să rezolvăm problema cu vampirii", a spus Kat, în timp ce ochii i se încleștară cu sfidare pe Quinn. Oh doamne, arăta un pic hodorogit. Doar pentru a testa teoria, ea se aplecă mai aproape de Trevor ca și cum îi șoptea niște nimicuri dulci în ureche: ”Ai ceva arme pe care să le putem folosi pentru echilibrarea balanței?” îi făcu ea cu ochiul, știind că tocmai a câștigat un partener pentru toată noaptea.

Trevor se gândi la asta pentru o clipă, făcând o listă mentală a ceea ce avea în portbagaj.

„Da, am câteva lucruri în mașină", recunoscu Trevor. „S-ar putea să fie nevoie să ne întoarcem la mine pentru a lua ceva extra din seiful pentru arme.”

„Perfect,” își spuse Kat în sinea ei.

În timp ce Warren și Quinn trecură de lângă bar, Warren fu din nou distras de walkie-talkie-ul care îi porni în ureche. Pe Quinn nu îl deranja întârzierea. Îi oferise un moment pentru a afla ce se întâmpla cu fericitul cuplu de la bar.

Kat îl văzu pe Quinn venind și s-a mutat repede în lungul barului, astfel încât Trevor să nu poată trage cu urechea și Quinn să nu strice acoperirea. Întinzându-se după o sticlă, se întoarse pentru a-l găsi Quinn stând între ea și bar.