A Treisprezecea Aniversare A Lui Megan

CUPRINS

 A treisprezecea aniversare a lui MeganOwen JonesMihaela TimaruDEDICAȚIECUPRINSMULȚUMIRI1 SURPRIZA MAMEI2 STEJARUL3 ZIUA CEA MARE4 PETRECEREA DE DUPĂ-AMIAZĂ5 PETRECEREA DE SEARĂ6 PRIETENII LUI MEGANGLOSAR

1 A treisprezecea aniversare a lui Megan

Un ghid spiritual, un tigru fantomă și o mamă înfricoșătoare!

de

1 Owen Jones

Traducător:

1 Mihaela Timaru

A treisprezecea aniversare a lui Megan

Copyright © 2021 Owen Jones Autor

Toate drepturile rezervate.

Publicată de

Megan Publishing Services

http://meganthemisconception.com

Dreptul lui Owen Jones de a fi identificat ca autor al acestei lucrări a fost revendicat în conformitate cu secțiunile 77 și 78 din Legea privind drepturile de autor, modelele industriale și brevetele din 1988. Dreptul moral al autorului a fost revendicat.

În această operă de ficțiune, personajele și evenimentele sunt fie produse ale imaginației autorului, fie sunt utilizate în totalitate fictiv. Unele locuri pot exista, însă evenimentele sunt complet fictive.

Contactează-mă la:

http://facebook.com/angunjones

http://twitter.com/owen_author

owen@behind-the-smile.org

http://owencerijones.com

Înscrie-te la newsletterul nostru pentru a primi informații privilegiate

cu privire la cărțile și opera lui Owen Jones

prin introducerea adresei tale de e-mail aici:

http://meganthemisconception.com

Alte nuvele din aceeași serie:

Seria Megan

Un ghid spiritual, un tigru fantomă și o mamă înfricoșătoare!

Un har cu probleme

A treisprezecea aniversare a lui Megan

Megan în excursie cu școala

Examenele școlare ale lui Megan

Discipolii lui Megan

Megan și pisica pierdută

Megan și primărița

Megan se confruntă cu ridiculizarea

Vizita bunicilor lui Megan

Tatăl lui Megan se îmbolnăvește

Megan merge în vacanță

Megan și hoțul

Megan și ciclistul

Megan și bătrâna doamnă

Grădina lui Megan

Megan merge la grădina zoologică

Megan merge în drumeție

Megan și concursul de gătit

Megan merge să călărească

Megan merge să navigheze cu iahtul

Megan la carnaval

Crăciunul lui Megan

1 DEDICAȚIE

Această povestire este dedicată părinților mei Colin și Marion pentru minunata educație pe care mi-au dat-o mie și fraților mei.

1 CUPRINS

1 MULȚUMIRI

Doresc să le mulțumesc pentru ajutorul dat la conceperea copertei soției mele și prietenului meu David Prosser.

1 1 SURPRIZA MAMEI

Mama lui Megan, Suzanne, era o femeie diferită față de ultima oară când o închisese pe Megan în pivnița cu cărbuni în urmă cu șase luni. Știa că Megan putea încă să îi spună tatălui ei, în orice moment, însă pe măsură ce trecea timpul, devenea clar că nu va face asta. Megan a lăsat-o să scape și știa că îi este datoare pentru asta. Megan, se oprise și ea, mai mult sau mai puțin din a vorbi despre puterile ei supranaturale, psihice, cel puțin în fața mamei ei.

Din punctul de vedere al lui Megan, o avea în sfârșit pe mama ei ca aliat, din nou, așa cum trebuia să fie din totdeauna în pactul lor tacit mamă-fiică. Megan era conștientă că, la început, mama ei era îngrijorată că va folosi incidentul pentru a o șantaja. Știa că asta era ceea ce propria ei mamă gândea despre ea, iar asta a durut-o. Cu toate acestea, când asta nu s-a întâmplat, a început din nou să fie mai afectuoasă față de fiica ei.

La început mai puțin, apoi din ce în ce mai mult.

Atât Megan cât și mama ei erau conștiente de acest „acord tacit”, însă mai degrabă doar Megan îl respecta mai mult decât mama ei. Megan credea că se poartă cu o afecțiune filială deosebită.

O ajuta pe mama ei să pregătească mâncarea și să facă paturile, se oferea să care cumpărăturile, iar când o vedea pe mama ei că avea grijă de legumele din grădină, încerca să își facă timp să lucreze cu ea. Suzanne nu făcea nimic special, pentru că aștepta să cadă ghilotina. Nu își dădea efectiv seama că Megan nu ar fi dezamăgit-o niciodată intenționat, pe când Megan știa foarte bine ce gândește mama ei, atât de bine că ar fi putut transcrie gândurile ei cuvânt cu cuvânt.

Cu toate acestea, într-o sâmbătă dimineață la micul dejun, cu o săptămână înainte ca Megan să împlinească treisprezece ani, Suzanne i-a surprins atât pe soțul ei cât și pe Megan:

– Sâmbăta viitoare aniversezi treisprezece ani, ce ai dori să faci cu această ocazie, Megan? Treisprezece este o zi de naștere foarte specială, nu vei mai fi micuța noastră fetiță, vei fi adolescentă. Nu e așa tata?

– Da, devii adult… Treisprezece! Doamne, cum zboară timpul! Ce spui de o petrecere în grădină? Sau putem să punem un cort în Poiană. Și poți avea și muzică, astfel că tu și prietenii tăi puteți dansa după ce mâncați jeleuri și șarlotă.

– Tati! Sper că nu o să mă faci de râs și o să ne dai mie și prietenilor mei mâncare precum jeleuri și șarlotă… De ce ești rău?

– Ce? Ești prea mare acum, micuță domnișoară care ai crescut? Ei bine, eu nu sunt, chiar dacă tu ești. Îmi place. Îmi place mâncarea pentru copii. Bun, bun! Stai liniștită, o să mănânc eu mâncarea ta. Ce zici de un tort? Sau și pentru tort ești prea mare?

– Oh, vreau tort, tortul este grozav. Totuși, trebuie să mă gândesc la restul felurilor de mâncare… Poate pizza și curry.

– Pizza și curry? Nu am auzit de astea până acum. Curry și orez, sigur, pizza și brânză, sigur, însă niciodată pizza și curry.

– Nu pe aceeași farfurie! Mamă, tata se prostește.

– Doar glumește cu tine dragă, nu îl băga în seamă. Face câteodată glume absurde. Întotdeauna le-a făcut… Nu ai observat până acum? În interiorul lui este un simplu băiețel, nu e așa băiețelule?

Cu toții au râs.

Era ceea ce lipsea în familia lor de ani de zile… Chiar înainte de prima oară când Megan a fost închisă în pivniță și, de fapt, pactul a fost încălcat.

– Pot să mă retrag ca să îi pot suna pe prietenii mei?

– Pot să mă retrag, vă rog, sigur, ăăă, poți și nu uita să îi întrebi ce tip de curry merge cu ce tip de topping de pizza.

– Oh, tată! a suspinat ea și apoi i-a pupat pe amândoi.

– Vă mulțumesc foarte mult pentru petrecerea mea. Va fi cea mai frumoasă petrecere a mea dintotdeauna, o să vedeți.

Primul lucru pe care Megan l-a observat când a deschis ușa la dormitorul ei a fost Grrr, prietena ei și spirit tigru, care era întinsă pe patul ei. Grrr și-a ridicat capul încet, s-a uitat la prietena ei și a tors zgomotos.

– Hai pisicuțo, dă-te mai încolo, am multe lucruri de organizat. A împins-o pe Grrr, care s-a rostogolit pe spate sperând că o să fie gâdilată. Megan a sărit pe spațiul pe care Grrr l-a creat și și-a luat telefonul mobil de pe noptieră.

– Jane? Megan. Mama și tata tocmai mi-au spus că pot avea o petrecere cu ocazia aniversării mele de treisprezece ani. Mișto, nu? Sâmbăta viitoare, pe data de 13. Da, împlinesc treisprezece ani pe data de 13. O să vii, nu? Ești prima persoană pe care am întrebat-o, însă îi voi suna și pe toți băieții de la școală.

– Tata a sugerat să închiriem un cort în Poiană. Mâncare, disco, lumini, tot tacâmul…. Ce zici?

– Pizza, curry, jeleu, înghețată, tort și kebap?

- Sună minunat! O să o rog pe mama să le comande.

– Ce zici de un DJ?

– Oh, da, minunată idee! Jack Hammer! Este așa mișto și atât de în formă! Ok, trebuie să închid acum Jane. Spune tuturor celor pe care îi întâlnești că și ei sunt bineveniți. Te sun când știu ora exactă. Pa.

Două ore mai târziu, Megan își invitase toți prietenii cei mai buni și le spusese acestora că pot invita pe oricine, de asemenea. Când în sfârșit a pus telefonul jos, și-a închis ochii și a simțit căldura lui Grrr și luminile lor cum se amestecau, așa cum le spunea Megan, însă aflase că se cheamă Aure de la Ghidul Wacinhinsha.

Pe măsură ce Megan simțea cum Aurele lor se amestecau, simțea o liniște deplină și totală din partea tigrului. Tigrul nu are niciun prădător natural cu excepția omului, însă Grrr oricum era moartă, nu îi era frică de nimic și nimeni din întreaga lume sau din orice viață.

Megan se scălda în sentimentul de mulțumire totală, însă știa că va trebui să renunțe în curând pentru că le promisese părinților ei că va merge cu ei la cumpărături.

– Ok Grrr, vii cu noi sau stai aici? Marea felină torcea, însă putea și să doarmă, era imposibil de spus, în special în cazul unei feline moarte, chiar și tigru fiind.

– Ei bine, trebuie să plec… Ne vedem mai târziu. Nu a primit niciun răspuns, așa cum știa că nu o să primească, însă îi plăcea să vorbească cu Grrr, așa cum oamenilor le place să vorbească cu animalele lor de companie, fără să aștepte un răspuns.

Grrr era o felină mare, iar felinele nu pot vorbi limbile oamenilor când sunt vii sau moarte, însă pot face ca cineva să se simtă fericit sau înfricoșat, fie viu sau nu. Megan a învățat că nimic nu se schimbă doar pentru că ceva sau cineva a murit, cu excepția faptului că nu mai au un trup.

Tatăl lui Megan le-a dus la un complex comercial din afara orașului ca să facă cumpărăturile normale săptămânale și să ia câteva lucruri pentru petrecere. Părinții ei au decis să îi cumpere o nouă rochie de petrecere, iar Megan a stat mult timp să aleagă, însă într-un final a ales o rochie frumoasă, bleu, lungă, fără mâneci, în stilul celor purtate de domnișoarele Romei și Greciei antice. Și-a mai ales și o pălărie din paie ca să o poarte pe timpul după-amiezii când e cald.

Megan iubea să meargă la cumpărături, la fel și mama ei, deși tatăl ei nu era la fel de încântat. Curând fiecare a ajuns la case cu căruciorul plin de cumpărături, iar mama ei a sugerat ca Megan să se ducă prima să și-l descarce la mașină, așa că, fără tragere de inimă, s-a dus, pentru că suspecta că părinții ei vor să mai facă alte cumpărături pentru ziua ei de naștere.